Îndreptat, adjectiv
Sinonime:
ameliorat, cinstit, ciulit, corect, corectat, dezdoit, drept, fortificat, îmbunătățit, înfiripat, însănătoșit, întărit, întremat, înzdrăvenit, lecuit, netezit, nivelat, răsplătit, reconfortat, rectificat, refăcut, restabilit, ridicat, scuzat, tămăduit, tonificat, vindecat, (învechit) dezvinovățit, (învechit) îndereptat, (învechit) mântuit, (învechit) reorganizat, (învechit) sănătoșat, (Moldova) pribolit. Îndreptat, substantiv
Sinonime:
îndreptare, pretext, scuzare, (învechit) dezvinovățire, (învechit) dreptate, (învechit) mântuire, (învechit) poruncă, (învechit) răsplată, (învechit) sentință.
Îndreptăţi, verb Sinonime:
a justifica, a autoriza, a da dreptul.
Îndreptăţire, substantiv
Sinonime:
autoritate, calitate, cădere, competență, drept, dreptate, îndrituire, justificare, legitimare, legitimitate, motivare, motivație, rațiune, temei, (învechit) rezon, (învechit) voinicie, (popular) noimă.
Îndreptător, substantiv (învechit)
Sinonime:
călăuzitor, conducător, corector, îndrumător, povățuitor, rindea (mare), sfătuitor, (învechit) îndereptător, (învechit) îndireptător.
Binecuvântat (binecuvântată), adjectiv Sinonime:
blagoslovit, sfinţit, preamărit; întemeiat, îndreptăţit, legitim; (figurat) înzestrat, talentat, dotat.
Competent (competentă), adjectiv
Sinonime:
priceput, pregătit; îndreptăţit, în drept, în materie, bun, capabil, destoinic, dotat, experimentat, încercat, înzestrat, valoros, versat, vrednic, (rar) preparat, (învechit şi popular) harnic, (popular) cercat, (învechit) ispitit, mândru, practic, practicos, practisit, putincios; avizat, chemat, autorizat.
Dezvinovăţi, verb
Sinonime:
a (se) disculpa, a (se) scuza, a (se) justifica, a (se) apăra, a se dezincrimina, (rar) a (se) dezvinui, (învechit şi regional) a (se) cura, (învechit) a (se) îndreptăţi, a (se) mântui.
Drept (dreaptă), adjectiv
Sinonime:
orizontal, plan, neted, direct, (livresc) rectiliniu, (popular) oblu, vertical, erect, abrupt, neaplecat, ţeapăn, plat, şes, (regional) şesos, (Oltenia şi Banat) polejnic, (învechit) tins, tocmai, (figurat) ras, şters; imparţial, neparţial, nepărtinitor, obiectiv, (învechit) nefăţărit, adevărat, echitabil, just, îndreptăţit, cinstit, integru, cumsecade, moral, curat, corect.
Justifica, verb Sinonime:
a îndreptăţi, a motiva; a se dezvinovăţi, a se disculpa, a da explicaţii, a explica.
Justificare, substantiv feminin Sinonime:
îndreptăţire, motivare; dezvinovăţire, explicare, disculpare, dovedire; motiv, temei, raţiune.
Legitim (legitimă), adjectiv Sinonime:
legal, just, drept, echitabil, îndreptăţit.
Legitima, verb Sinonime:
a justifica, a îndreptăţi, a identifica, a recunoaște, a stabili adevărul.
Motiva, verb Sinonime:
a justifica, a îndreptăţi, a susţine, a argumenta.
Noimă, substantiv feminin
Sinonime:
accepție, bun-simț, cauză, coerență, considerent, conținut, îndreptățire, însemnare, înțeles (adânc), justificare, logică, menire, mobil, motiv, motivare, motivație, obiectiv, pricină, prilej, rațiune, rol, rost, scop, semnificaţie, sens, simbol, șir, tâlc, temei, ţel, țintă, valoare.
Nou (nouă), adjectiv Sinonime:
contemporan, actual, de azi, de acum, de faţă, prezent, recent; evoluat, dezvoltat, perfecţionat, îmbunătăţit, ameliorat, îndreptat; neîntrebuinţat, nefolosit, neuzitat, în stare bună, neuzat, nedeteriorat, netocit, nedegradat; neexperimentat, novice, nepriceput, neîncercat.
Raţiune, substantiv feminin Sinonime:
minte, gândire, judecată, inteligenţă; temei, motiv, cauză, justificare, îndreptăţire, rezon.
Rezon, substantiv neutru (rar) Sinonime:
motiv, temei, raţiune, judecată; îndreptăţire, justificare.
Temeinic (temeinică), adjectiv
Sinonime:
adânc, amănunțit, capital, chibzuit, concludent, considerabil, consistent, convingător, crucial, cumpănit, decisiv, deosebit, edificator, elocvent, esențial, fundamental, fundamentat, gândit, grăitor, hotărâtor, ilustrativ, important, intens, îndreptățit, însemnat, întemeiat, judicios, just, justificat, legitim, logic, mare, matur, motivat, notabil, organic, pilduitor, prețios, priceput, primordial, probant, profund, puternic, radical, remarcabil, rezistent, sârguincios, serios, sigur, socotit, solid, stăruitor, structural, substanțial, tare, trainic, valoros, vital, vorbitor, (figurat) binecuvântat, (figurat) pătrunzător, (figurat) sănătos, (învechit) înduplecător, (învechit) temeielnic, (învechit) temelnic, (livresc) îndrituit.
Volnicie, substantiv feminin (învechit)
Sinonime:
acord, aprobare, asentiment, autonomie, autoritate, autorizaţie, aviz, calitate, capacitate, cădere, competenţă, consimţământ, consimţire, destoinicie, drept, independenţă, încuviinţare, îndreptăţire, îngăduinţă, învoială, învoire, libertate, neatârnare, permisiune, pregătire, pricepere, seriozitate, suveranitate, valoare, voie, voință, vrednicie, vrere.
Autorizat, adjectiv
Sinonime:
(învechit) privilegiat; calificat, competent, îndreptăţit, priceput, (franţuzism învechit) ponderos.
Călăuzitor, adjectiv și substantiv
Sinonime:
îndrumător, povățuitor, sfătuitor, (învechit) îndreptător, (învechit) purtător.
Chemat, adjectiv
Sinonime:
competent, destinat, invitat, îndreptăţit, menit, strigat, (învechit) volnic. Chemat, substantiv
Sinonime:
chemare, strigare.
Corector, substantiv
Sinonime:
cenzor, examinator, îndreptător, pic, rectificator, revizor, testor, verificator, (învechit) prot.
Destins, adjectiv
Sinonime:
calm, calmat, detensionat, discordat, domol, flasc, îndreptat, întins, lăbărțat, lărgit, lejer, liniștit, moale, molcom, netulburat, pașnic, potolit, relaxat, slab, slăbit, slobozit, tihnit, (livresc) lax. Destins, substantiv
Sinonime:
destindere, (figurat) deconectare.
Fundamentat, adjectiv
Sinonime:
îndreptăţit, întemeiat, just, justificat, legitim, logic, motivat, serios, temeinic, (livresc) îndrituit, (figurat) binecuvântat.
Îndritui, verb
Sinonime:
a autoriza, a îndreptăţi, a îngădui, a justifica, a permite.
Îndrituit, adjectiv
Sinonime:
fundamentat, îndreptăţit, întemeiat, just, justificat, legitim, logic, motivat, serios, temeinic.
Volnic, adjectiv
Sinonime:
abuziv, arbitrar, autonom, chemat, competent, despotic, excesiv, independent, îndreptăţit, liber, neatârnat, samavolnic, samavolnicesc, silnic, slobod, suveran.
Volnici, verb
Sinonime:
a (se) strădui, a accepta, a admite, a canoni, a căzni, a chinui, a concepe, a dezrobi, a elibera, a emancipa, a forţa, a frământa, a împuternici, a îndreptăți, a îngădui, a învesti cu drepturi, a lăsa liber, a libera, a munci, a necăji, a osteni, a permite, a răbda, a salva, a scăpa, a scoate, a sforţa, a sili, a suferi, a suporta, a tolera, a trudi, a zbate, a zbuciuma, a-și da silința.
Pribolit, adjectiv
Sinonime:
convalescent, îndreptat, înfiripat, însănătoşit, întremat, înzdrăvenit, lecuit, refăcut, restabilit, ridicat, tămăduit, vindecat.
Sănătoşat, adjectiv
Sinonime:
îndreptat, înfiripat, însănătoşit, întremat, înzdrăvenit, lecuit, refăcut, restabilit, ridicat, tămăduit, vindecat.
Însănătoşit, adjectiv
Sinonime:
îndreptat, înfiripat, însănătoșat, întremat, înzdrăvenit, lecuit, refăcut, restabilit, ridicat, tămăduit, vindecat, (învechit) sănătoșat, (Moldova) probolit.
Înzdrăvenit, adjectiv
Sinonime:
fortificat, îndreptat, înfiripat, însănătoșit, întărit, întremat, lecuit, reconfortat, refăcut, restabilit, ridicat, tămăduit, tonificat, vindecat, (învechit) sănătoșat, (Moldova) pribolit.
Înfiripat, adjectiv
Sinonime:
alcătuit (cu greu), fortificat, îndreptat, înjghebat, însănătoșit, întărit, întremat, înzdrăvenit, reconfortat, refăcut, restabilit, tonificat, (Moldova) pribolit, (variantă) înciripat.
Întemeiat, adjectiv
Sinonime:
așezat pe baze sigure, clădit, confirmat, consolidat, fondat, fundamentat, în plină vigoare, îndreptățit, îngrijit, înrădăcinat, întărit, just, justificat, legitim, logic, motivat, pus pe temelii, rațional, serios, solid, temeinic, (figurat) așezat la vorbă, (figurat) binecuvântat, (învechit) apărat, (livresc) îndrituit, (rar) zidit. Întemeiat, substantiv
Sinonime:
consolidare, instituire, înființare, înrădăcinare, întărire, întemeiere, (învechit) apărare, (învechit) împuternicire, (rar) zidire. Întemeiat, adverb
Sinonime:
bazat pe (ceva), drept, just, serios, temeinic.
Îndreptare, substantiv
Sinonime:
ameliorare, ameliorație, călăuzire, conducere, corectare, corectiv, corectură, corijare, dezdoire, dezvinovățire, dirijare, fortificare, ghidare, îmbunătățire, îndreptat, îndreptățire, îndrumare, îndrumat, înfiripare, însănătoșire, întărire, întremare, înzdrăvenire, lecuire, netezire, nivelare, normalizare, orientare, pretext, reconfortare, rectificare, redresare, refacere, remediere, restabilire, retuș, retușare, ridicare, schimbare, scuzare, tămăduire, tonificare, vindecare, (figurat) reparare, (învechit și figurat) sculare, (învechit și figurat) sculătoare, (învechit și popular) împuternicire, (învechit) document oficial, (învechit) dreptate, (învechit) îndireptare, (învechit) îndreptăciune, (învechit) mântuire, (învechit) poruncă, (învechit) principiu conducător, (învechit) răsplată, (învechit) sănătoșare, (învechit) sentință, (învechit) tămăduință, (învechit) vracevanie, (învechit; la plural) act justificativ, (popular) tămăduială, (rar) reconfort, (rar) rectificație.
Legitimare, substantiv
Sinonime:
identificare, îndreptățire, justificare, legitimație, legitimizare, motivare, motivație, oficializare, rațiune, recunoaștere, temei.
Ameliorat, adjectiv
Sinonime:
îmbunătățit, îndreptat, perfecționat. Ameliorat, substantiv
Sinonime:
ameliorare.
Convers, adjectiv
Sinonime:
(botanică) îndreptat, întors spre.
Remediat, adjectiv
Sinonime:
îndreptat, vindecat.
Reconfortat, adjectiv
Sinonime:
fortificat, îndreptat, înfiripat, întărit, întremat, înzdrăvenit, odihnit, refăcut, restabilit, tonificat, (Moldova) pribolit.
Îmbunătățit, adjectiv
Sinonime:
ameliorat, amendat, corijat, îndreptat, perfecționat, (impropriu) aprobat, (învechit) virtuos. Îmbunătățit, substantiv
Sinonime:
ameliorare, îmbunătățire, îndreptare, (impropriu) aprobare.
Legiuit, adjectiv (învechit și popular)
Sinonime:
legal, legiferat, legitim, (învechit) îndreptățit, (învechit) justificat.
Autorizare, substantiv
Sinonime:
abilitare, autenticitate, autorizație, autorizațiune, delegare, exequatur, foc verde, împuternicire, împuternicit, îndreptățire, îngăduire, învestitură, permisiune, permitere, plenipotență, (învechit) hochimat, (învechit) îndrituire, (învechit) pozvolenie, (rar) autorizat.
Legitimitate, substantiv
Sinonime:
îndreptățire, justificare, legitimism, motivare, motivație, rațiune, temei, (învechit) leghitimitală, (învechit) pravilnicie.
Îmbunat, adjectiv
Sinonime:
binedispus, binevoitor, blând, calmat, consolat, convins, domolit, îmblânzit, împăcat, încurajat, îndreptat, liniștit, potolit, (învechit) împodobit. Îmbunat, substantiv
Sinonime:
binedispunere, consolare, îmbunare, împăcare, încurajare, potolire, (desuet) lingușire, (învechit) convingere, (rar) mângâiere, (regional) promisiune, (și figurat) îmblânzire.
Mântuit, adjectiv
Sinonime:
dezrobit, eliberat, ispășit, izbăvit, limpezit, salvat, scăpat, (învechit și popular) cortorosit, (învechit) isțelit, (învechit) îndreptat, (învechit) litrosit, (învechit) spăsit, (învechit, impropriu) izbândit. Mântuit, substantiv
Sinonime:
desăvârșire, dezrobire, mântuire, (învechit și popular) cortorosire, (învechit și popular) scăpare.